Glastonbury, legende şi adevăr? Care este legătura între regele Arthur şi Lady Gaga,

Glastonbury, legende şi adevăr

(1)

     Misterele care înconjoară bătrâna Anglie fac să sporească interesul pentru locurile sacre care sunt împrăştiate pe tot teritoriul ţării. Istoria veche este cu atât mai fascinantă cu cât este îmbogăţită de numeroase întrebări care nu au nici acum, în secolul al XXI-lea, răspunsuri certe. Este un loc impregnat de o bogată tradiţie de legende, istorii cavalereşti şi mituri. Glastonbury este unul dintre aceste locuri.

A fost oare regele Arthur îngropat în incinta abaţiei de aici? Sau poate Sfântul Graal este ascuns în Chalice Well? Există vreun labirint care conduce în spirală spre vârful colinei din Glastornbury? Zvonul că aici este ascuns un zodiac natural se bazează pe ceva concret? Ce este festivalul Glastonbury?

          Glastonbury era, pe vremea când s-au aşezat aici primii creştini, o regiune - un fel de insulă înconjurată de malaştini. În literatură chiar este asociat cu legendara insulă Avalon. În jurul anului 705 a fost ctitorită aici o mânăstire, care a devenit în secolul al X-lea abaţie benedictină, apoi de-a lungul timpului au apărut edificii de piatră - din care s-au mai păstrat doar ruine. Lady Chapel, parte a abaţiei, e înălţată pe locul unei biserici gotice din secolul al XII-lea, care, aşa cum se întâmla des în acele timpuri a fost mistuită de flăcări. Aceasta este chiar "Biserica Veche", întemeiată după cum spun legendele de Iosif din Arimateea, bogătaşul care a înfăşurat trupul lui Isus şi l-a depus în Mormânt. Conform legendelor, Iosif a călătorit pe mare, a ajuns în Glastornbury, a coborât pe ţărm şi sprijinit în toiag a început să se roage; toiagului i-au crescut rădăcini, transformându-se într-un măceş, iar atunci când un puritan a încercat să taie trandafirul, un spin al său l-a orbit. Pe dealurile din împrejurimi şi acum măceşul înfloreşte de Paşti şi de Crăciun, iar o crenguţă înflorită din acest arbust este tăiată şi trimisă reginei. În timpul solstiţiului de vară se vede răsărind Soarele printre ruinele de aici, ceea ce conferă o altă implicaţie stranie.

         Misterul cel mai însemnat al acestor locuri este cu siguranţă cel legat de regele Arthur. Deşi călugării pretindeau a fi descoperit în 1190 rămăşiţele pământeşti ale regelui şi ale soţiei sale, Guinevere, incertitudini serioase continuă să planeze asupra poveştii, mai ales că probe recente au sugerat că mormântul lui Arthur s-ar găsi la Bridgend, în sudul Ţării Galilor. După ultima sa bătălie, cea de la Camlann, al cărui loc de desfăşurare nu a fost încă identificat, regele rănit de moarte a fost dus pe legendara insulă Avallon. Aici el i-a poruncit lui Sir Beivere să-i arunce sabia, măreaţa Excalibur, iar când cavalerul a azvârlit-o deasupra unui lac, o mână s-a ivit din apele acestuia, prinzând-o. Unde s-a întâmplat strania întâmplare? Poate la iazul, astăzi secat, de la Pomparles Bridge, lângă Glastonbury.

Mormântul din incinta abaţiei a fost descoperit după ce secretul înhumării aici a trupului regelui Arthur i-a fost dezvăluit regelui Henric al II-lea de un bard galez. Regele i-a adus la cunoştinţă acest lucru abatelui de

Glastonbury şi în cele din urmă, odată cu refacerea abaţiei după incendiul din 1184, călugării au săpat în căutarea mormântului. La o adâncime de circa doi metri au găsit o lespede de piatră şi o cruce din plumb cu inscripţia "hic jacet sepultus inclytus Rex Arturius in insula Avalonia" (experţi lingvişti ai secolului XX au concluzionat că stilul latinesc al inscripţiei este caracteristic secolului al XII-lea, ceea ce ar confirma o şarlatanie pusă la cale de călugări, pentru a spori poate misterul care aduna creştinii la slujbe)). La încă 2,7 metri sub lespede se află un sicriu făcut dintr-un trunchi de copac scobit pe dinăuntru, conţinând osemintele unui bărbat foarte înalt (2,40m!) cu craniul spart, şi încă nişte oase mai mici identificate ca fiind ale reginei

Guinevere după resturile de păr blond descoperite alături (deşi legendele o descriu ca pe o brunetă fină cu ochii verzi). Cel mai probabil călugării au descoperit un mormânt anonim, restul fiind invenţii păstrate şi înflorite an de an. Cert e că legenda a prins, Glastonbury a devenit un loc celebru de pelerinaj, mânăstirea fiind cea mai bogată din Anglia. Osemintele au fost reînhumate în 1278, sub o piatră tombală din marmură neagră, în faţa altarului principal din Capela Sfintei Maria (Lady Chapel)

                  Mânăstirea a fost închisă în 1539 din ordinul lui Henric al VIII-lea, dar înainte de a o păsăsi călugării au ascuns toate relicvele, manuscrisele şi comorile în tunelurile şi catacombele care s-ar găsi sub Glastonbury. Mai mult, terasele care înconjoară colina pe care se află turnul bisericii Sfântul Mihail, ar putea marca un

întortochiat drum de pelerinaj, un soi de labirint în spirală (spirala lui Fibonacci?) conducând spre vârful colinei şi datând chiar din vremurile când primii creştini s-au aşezat în Glastonbury. Dealul este străbătut de un vechi "ley" (linie sacră) acoperit astăzi de iarbă, care îl taie în linie dreaptă, legândul de celelalte locuri sacre din împrejurimi, printre care şi Stonehege.

Regele Arthur era legat de istoria colinei printr-o poveste mai veche, înainte chiar de descoperirea presupusului său mormânt. Melwas, regele din Somerset, a răpit-o pe Guinevere, ţinând-o prizonieră la Glastonbury. Arthur însoţit de un pâlc de cavaleri, a plecat să-şi elibereze soţia, închisă într-un loc fortificat, despre care se presupune că s-ar afla chiar pe colină, însă abatele a pus la cale o înţelegere înainte ca lupta dintre cei doi să fi început.

        La poalele colinei se află un puţ vechi, ale cărui ape ţâşnesc cu un zgomot care aminteşte de bătăile inimii. Cum apa are culoare roşietică (din pricina oxidului de fier), puţul a fost botezat şi Izvorul Sângelui. Însă numele lui cel mai cunoscut este fântâna Potirului, căci o tradiţie spune că nepreţuitul Graal a fost ascuns aici. Puţul ar fi fost construi din vechime de druizi, având pereţii din bolovani uriaşi. Vasul legendar este potirul din care Isus a băut la Cina cea de Taină şi pe care Iosif din Amariteea l-ar adus aici la venirea sa în Anglia. Graal-ul avea, se spune, puteri miraculoase, fiind căutat în zadar după dispariţia lui de câţiva dintre cavalerii Mesei Rotunde, tovarăţi ai regelui Arthur. Câte filme se fac şi câte cărţi se scriu şi astăzi relativ la acest subiect incitant! Şi fiecare are ca loc loc de desfăşurare a evenimentelor altă locaţie misterioasă din Anglia, dovadă că şi în acest caz totul ar putea fi simple fabulaţii.

Mai există încă multe mistere legate de aceste locuri. De exemplu, celebrul Zodiac din Glastonbury.

Lucrând la ilustraţiile pentru o carte veche, după manuscrisul din 1200, Înalta istorie a Sfântului Graal, sculptoriţa engleză Katharine Maltwood, a descoperit în configuraţia terenului din regiunea somerset, la sud de Glastonbury, un grup de figuri cu contururi naturale uriaşe. Contururile naturale sunt râuri, poteci, drumuri, şanţuri, şi fortificaţii de pământ, terasamente, care delimitează 12 semne ale zodiacului. Ea chiar a stabilit o legătură între simbolistica acestor figuri şi legendele Sfântului Graal şi ale regelui Arthur. (Foografia, Locuri misterioase, Jennifer Westwood, 1997)

La fel de bărtân ca dealurile care îi servesc drept efigii sau râurile care îl conturează, Zodiacul din Glastonbury acoperă o suprafaţă de aproximativ 30 km². Înţelegerea semnificaţiei sale cere răbdare şi putere de imaginaţie, el fiind bazat în mare parte pe asociaţii între nume de locuri şi legende. Arthur este Săgetător, regina Guinevere este Fecioară, vrăjitorul Merlin este Capricorn, iar sir Lancester este leu. Glastonbury este plasat în semnul Vărsătorului reprezentat de un phoenix, Fântâna Potirului fiind în ciocul păsării, colina este capul acesteia, iar abaţia este castelul Graalului.

Una dintre pasionatele cercetătoare ale acestei teme, Mary Caine, membră a Ordinului Londonez al Druizilor, a publicat amănunte despre acest zodiac după ce a forografiat locurile acestea din aer . Misterul a sporit după ce a scris cum că a descoperit în semnul gemenilor, situat la jumătatea distanţei dintre Glastonbury şi Somerton, a unei imagini a chipului cristic!