harmonie

Ochiul lui Horus

    Căsătorit şi cu o fiică de 15 ani, aflat în pragul divorţului, de care nu se face vinovată Naomi Campbell, miliardarul rus Vl. Doronin, stăpân al unui colosal imperiu imobiliar, este un excentric. Povestea sa de dragoste cu Naomi, începută în 2008 (relaţiile conjugale cu soţia sa încetaseră mai de mult), este considerată una de lungă durată şi solidă, chiar dacă soţia miliardarului nu este de acord cu divorţul (probabil până se asigură că va primi o imensă despăgubire!).

    În 2011, la cea de-a 41 aniversare, Naomi a primit cadou una dintre cele mai extravagante case din lume: casa eco, Ochiul lui Horus.

    Casa de vacanţă este situată pe insula Cleopatrei, în golful turcesc Gökova. Tema egipteană după care este structurată proprietatea este bazată pe legendele care circulă relativ la numele insulei. Aceasta deoarece, chiar de pe timpul celebrei regine, era un loc insolit. Se spune că şi nisipul pentru plajă ar fi fost adus din Egipt, frumoasa Cleopatra neadmiţând să pună piciorul pe orice teren care nu era al patriei sale.

    Domeniul este sistematizat într-o formă care ar părea ciudată, dar care îi conferă o funcţionalitate ecologică dar şi un plus de frumuseţe aparte: conturul negru care se vede în fotografie este compus din panouri foto voltaice, care funcţionează în combinaţie cu sistemul geotermal şi care furnizează energie pentru toată casa, iarna asigurând căldură, iar vara răcoare fără a folosi aer condiţionat.

    Nu este vorba numai de opulenţă (casa are 13 dormitoare, 14 băi, 5 saloane, o superbă terasă interioară). Structura casei, din sticlă şi oţel, permite luminii solare să pătrundă chiar şi în subsol. Este asigurat astfel un microclimat confortabil, un flux constant de aer, lumină şi căldură, şi mai mult decât atât, o peisagistică superioară.

    Şi până la urmă ce este aşa deosebit în această formă? Case care de care mai ciudate sau amulete cu simboluri abstracte au existat dintotdeauna. Ei bine, este vorba aici despre o semnificaţie matematică, şi nu una oarecare. De ce această formă? Ochiul lui Horus, simbol antic egiptean despre care se spune că asigură protecţie, renaştere, prosperitate, are o istorie interesantă, dar şi o interpretare matematică deosebită. Amuletele de această formă se vând foarte bine prin bazarele din Cairo, pentru că există credinţa că ele ar fi purtătoarele unei magii care ar asigura sănătatea purtătorului. Se mai spune că amuletele acestea sunt de fapt dedicate "celor care socotesc".

     Horus era unul dintre cei mai importanţi zei ai egiptenilor (a nu se confunda cu Horus cel Bătrân).

        Se spune că însăşi naşterea lui Horus este o poveste interesantă: Osiris ar fi fost ucis de acelaşi Seth pentru a-i prelua tronul, şi i-ar fi sfârtecat trupul în mai multe părţi pe care le-ar fi aruncat în Nil (aproximativ la fel ar fi făcut mai târziu cu ochiul nepotului său). Dar Isis, soţia iubitoare a lui Osiris, i-ar fi recuperat bucăţile trupului, din care, evident prin magie, a ralizat un falus cu ajutorul căruia l-ar fi conceput pe Horus. Şi-a crescut greu fiul, ascunsă în mlaştinile Nilului, ferindu-l greu de pericolele care-i pândeau la tot pasul.

             Ajuns la maturitate, Horus l-a provocat la luptă pe Seth, unchiul său pentru a-şi răzbuna tatăl. În timpul luptei, Seth a reuşit să-i smulgă ochiul. A urmat o scenă îngrozitoare: a rupt ochiul în două părţi, o jumătate ar fi fost aruncată în Nil, iar cealaltă jumătate a rupt-o din nou în două, un sfert fiind aruncat în Nil, cealaltă parte fiind supusă aceluiaşi ritual. A repetat procedeul astfel încât acum erau aruncate în Nil 1/ 2, 1/ 4, 1/8, 1/16/ 1/32 şi 1/64 din ochi. Ajutat de animalele pământului, zeul Toth a scormonit prin tot Egiptul, ar fi găsit bucăţile componente şi a refăcut ochiul. Se vede că aceste fracţii nu reprezintă tot ochiul, suma lor fiind 63/64.

         Dar ceea ce liseşte ar fi fost completat prin magie de către zeu. După ce şi-a recăpătat ochiul, Horus a continuat lupta şi l-a învins pe unchiul său. Înţelepciunea sa i-a fost de folos, deoarece lupta s-ar fi tranşat, la sugestia celorlaţi zei, printr-o întrecere pe Nil cu bărci făcute din piatră. Horus însă, şi-a construit o barcă din lemn pe care a vosit-o astfel încât să imite piatra.

L-a învins pe Seth şi astfel a devenit regele Egiptului. Reprezentarea sa era un om cu cap de şoim, şoimul fiind una dintre cele mai admirate păsări pentru capacitatea sa de a zbura la înălţimi foarte mari, înălţimile fiind sinonime cu cerul, ale cărui taine erau de nepătruns pentru egipteni.

         Dacă povestea ar fi fost inventată de grecii antici, aceştia ar fi găsit o legătură cu infinitul, ar fi găsit o generalizare, sau o abstractizare (Arhimede îşi punea problema numărului de fire de nisip de pe plajă, imposibilitatea numărării ducându-l la noţiunea de infinit).

        Egiptenii (povestea lor este totuşi mai veche decât cele greceşti, legenda î-i plasează pe eroii aceste întâmplări cu aproximativ 3000 de ani înainte de Christos) au sezizat doar că suma termenilor şirului de forma 1/ 2ⁿ nu este nicicicând egală cu unitatea şi atunci au oprit şirul la şase termeni a căror sumă

 este mai mică decât un întreg, şi s-au mulţumit să completeze partea lipsă cu miracolul, spunând că ceea ce lipseşte până la un întreg s-ar datora puterii nemăsurate a zeilor.

    Ochiul lui Horus, numit şi wedjat, este un symbol protector, şi care aduce înţelepciune celui ce poartă o amuletă care-l reprezintă, fiind în acelaşi timp simbol al triumfului obţinut prin tenacitate.

    Alte variante ale legendei spun că părţile component ale ochiului reprezintă puterea simţurilor omeneşti: pipăitul, gustul, gândirea - egiptenii considerau gândirea ca pe un simţ, mirosul, vederea şi auzul.